PSIHOEDUCAȚIE SPECIFICĂ Dezvoltare limbaj-pluralul
Una din disfuncționalitățile provocate de dezvoltarea inegala a psihicului copilului cu autism este dezvoltarea deficitară a limbajului iar acest lucru afectează sever comunicarea.
Cum este afectată COMUNICAREA ÎN AUTISM?
Cuvântul „autism” își are originea în cuvântul grecesc „autos”, care înseamnă „sine”. Copiii cu TSA sunt adesea absorbiți de sine și par să existe într-o lume privată în care au capacitate limitată de a comunica cu succes și de a interacționa cu ceilalți. Copiii cu TSA pot avea dificultăți în dezvoltarea abilităților lingvistice și înțelegerea a ceea ce le spun alții. De asemenea, au de multe ori dificultăți de comunicare nonverbală, cum ar fi prin gestul a lua sau a fi luat de mână, contactul vizual și expresii faciale.
Capacitatea copiilor cu TSA de a comunica și utiliza limbajul depinde de dezvoltarea lor intelectuală și socială. Este posibil ca unii copii cu TSA să nu poată comunica folosind limbajul verbal, unii pot avea abilități de vorbire foarte limitate. Este posibil ca alții să aibă vocabular bogat și să poată vorbi despre subiecte specifice în detaliu dar și au dificultăți în counicarea verbală. Mulți au probleme cu sensul și ritmul cuvintelor și propozițiilor. De asemenea, este posibil să nu poată înțelege limbajul corpului și semnificațiile diferitelor tonuri vocale. Luate împreună, aceste dificultăți afectează capacitatea copiilor cu TSA de a interacționa cu ceilalți, în special cu copiii de vârsta lor.
Iată câteva modele de utilizare a limbajului și comportamente care se găsesc adesea la copiii cu AUTISM:
• Limbaj repetitiv sau rigid. Adesea, copiii cu TSA care pot vorbi vor spune lucruri care nu au niciun sens sau care nu au legătură cu conversațiile pe care le au cu alții. De exemplu, un copil poate număra de la unu la cinci în mod repetat în mijlocul unei conversații care nu are legătură cu numerele. Sau un copil poate repeta continuu cuvinte pe care le-a auzit – o afecțiune numită ecolalia. Ecolalia imediată alături de inversiunea pronominală apare atunci când copilul repetă cuvinte pe care tocmai le-ai spus. De exemplu, copilul poate răspunde la o întrebare punând aceeași întrebare. În ecolalia întârziată, copilul repetă cuvintele auzite mai devreme(ca și cum își amintește). Copilul poate spune „Vrei să bei ceva?” ori de câte ori cere sau bea. Unii copii cu TSA vorbesc cu o voce acută sau cântă sau folosesc vorbirea de tip robot. Alți copii pot folosi fraze stoc pentru a începe o conversație. De exemplu, un copil poate spune: „Numele meu este Tom”, chiar și atunci când vorbește cu prietenii sau familia. Alții încă pot repeta ceea ce aud la programe de televiziune sau reclame.
• Interese inguste si abilități exceptionale. Unii copii pot fi capabili să susțină un monolog aprofundat despre un subiect care îi interesează, dar este posibil să nu poată purta o conversație bidirecțională despre același subiect. Alții pot avea talente muzicale sau o abilitate avansată de a număra și de a face calcule matematice. Aproximativ 10 la sută dintre copiii cu TSA prezintă abilități „savante” sau abilități extrem de mari în domenii specifice, cum ar fi memorarea, calculul calendarului, muzica sau matematica.
• Dezvoltarea neuniformă a limbajului. Mulți copii cu TSA dezvoltă anumite abilități de vorbire și limbaj, dar nu la un nivel normal de abilități, iar progresul lor este de obicei inegal. De exemplu, ei pot dezvolta foarte rapid un vocabular puternic într-un anumit domeniu de interes. Mulți copii au amintiri bune pentru informații doar auzite sau văzute. Unii ar putea să citească cuvinte înainte de vârsta de cinci ani, dar pot să nu înțeleagă ceea ce au citit. De multe ori nu răspund la discursul altora și este posibil să nu răspundă propriilor nume. Drept urmare, acești copii se consideră uneori din greșeală că au o problemă de auz sau pot părea că nu au o educație corectă.
• Abilități slabe de conversație nonverbală. Copiii cu TSA pot fi adesea incapabili să folosească gesturi – cum ar fi arătatul unui obiect – pentru a da semnificație vorbirii lor. În comunicare de multe ori evită contactul vizual, ceea ce îi poate face să pară needucati, neinteresați sau neatenți. Fără gesturi semnificative sau alte abilități nonverbale pentru a-și spori abilitățile lingvistice orale, mulți copii cu TSA devin frustrați în încercările lor de a-și face cunoscute sentimentele, gândurile și nevoile. Lipsa comunicării face ca aceștia să-și exprima frustrările prin izbucniri vocale sau prin alte comportamente necorespunzătoare. Dezvoltarea limbajului trebuie să fie parte integrantă a programului de recuperare terapeutică a copilului și trebuie să se facă în acord cu toate celelalte programe de recuperare: cognitiv, socializare, motric, afectiv.
Logopedul copilului este cel ce coordonează activitatea terapeutică de implementare și corecții limbaj; cel care alcătuiește planul de inetrvenție limbaj; cel care alcătuiește fișele de lucru zilnice; cel care implementează și recomandă zilnic sau măcar periodic terapeuților și părinților punctele și metodele de lucru.
Terapeutu copilului sau psihopedagogul copilului este cel ce cunoaște copilul în toată plenitudinea lui evolutivă și va introduce zilnic în programe de recuperare alaturi de alte programe si exerciții de implementare si dezvoltare limnaj verbal conform indicațiilor logopedului si in acord de progres cu potențialul copilului.
Dezvoltarea limbajului presupune și folosirea corectă a pluralului care la copiii tipici apare aproapespontan, rar fiind nevoie de intervenție sau corecție. O etapă importantă a creșterii capacității de comunicare este ancorarea limbajului în context gramatical corect(astăzi pluralul).
Este extem de important ca logopedul, terapeutul și părintele să formeze un lanț terapeutic.
Dacă ești părinte de copil special nu uita că cel mai important ești chiar TU, ești cel mai interesat d eprogresul copilului, ești cel mai bineintenționat, ești cel mai prezent în viața copilului tău și cel ce-i va rămțne mereu aproape deci…
PĂRINTE SPECIAL AI GRIJĂ DE TINE SĂ POȚI AVEA GRIJĂ DE EL!
Fragment din carte în lucru:
FERESTRE CĂTRE AUTISM Psih Sanda GLIGU
Terapeut Comportamental si Meloteraput ANA MARIA BĂRĂSCU vă invită la o lecție deschisă
#copiispecilai #logopediespecială #dezvoltarealimbajului#terapiecuiubie #recuperareaautsm #psihologsandagligu #autism #terapiiautism